Briose cu pere si nuci - meniu de septembrie

La capitolul fructe, vedele lunii septembrie sunt perele dulci, parfumate si zemoase. Acestea pot fi acompaniate cu succes de nucile crocante care se gasesc din belsug in aceasta perioada. 

Atunci, haideti sa facem niste briose aromate!

Ingrediente:

200g faina

100g zahar

3 oua

50g unt

1 plic zahar vanilat

1 plic praf de copt

coaja de portocala sau lamaie

2-3 pere

un pumn de nuci/migdale prajite

Preparare:

Ouale se bat bine cu zaharul si zaharul vanilinat, dupa care se adauga coaja de lamaie sau portocala, untul topit si se amesteca. Faina amestecata cu praful de copt se incorporeaza treptat.

Separat se curata perele si se dau pe razatoare, iar apoi se adauga peste nucile prajite si maruntite.

Cele doua se amesteca si se toarna in forme.

Si acesta este rezultatul final:

Quiche cu spanac si dovlecel - meniu de septembrie

Septembrie este ultima luna in care dovleceii mai pot fi gasiti pe alese, asa ca trebuie profitat din plin de beneficiile lor. Tot in aceasta luna apare si spanacul de toamna, alaturi de praz.
Si atunci de ce sa nu ne bucuram de ele intr-un quiche?

Ingrediente:

2 dovlecei (~600g)

250g spanac

1 praz

2 catei de usturoi

2 oua

1 lingurita de patrunjel tocat

1/2 lingurita sare, piper

branza

Preparare:
Dovleceii se curata, se spala, se taie cubulete, iar apoi se pipereaza. Intr-o tava tapetata cu hartie de copt se pun bucatile de dovlecel si se dau la cuptor pentru 30 minute.

In acest timp, prazul se feliaza si se caleste intr-o lingura de ulei. Cand s-a inmuiat se adauga spanacul si cateii de usturoi pisati. Se lasa pana spanacul s-a calit.

Bucatile de dovlecel copt se scot din cuptor si se pun peste spanacul calit. Acest amestec se aseaza pe fundul unei tavi tapetate cu hartie de copt.

Separat se bat cele doua oua si se adauga sarea si patrunjelul.

Oul batut se imprastie in tava peste spanac si dovlecel, iar apoi tava se da la cutor pana cand totul s-a rumenit frumos (aproximativ jumatate de ora).

Spre final se presara putina branza. Este delicioasa, potrivita atat ca si aperitiv cat si ca fel principal. Cu putin ketchup deasupra, unii ar putea spune ca este un fel de pizza :)

Ciorba de legume - meniu de septembrie

Haideti sa incepem cautarea legumelor ce nu trebuie sa lipseasca de pe masa in aceasta luna!

Fasolea verde face parte din lista legumelor de sezon in luna septembrie, alaturi de morcovii dulci si plini de suc. Pe listele de cumparaturi a acestei luni trebuie sa se afle si ardeiul gras si telina.

Bun, acum haideti sa ne folosim de aceste informatii si sa facem o ciorba!

Ingrediente:
4 cartofi
2 morcovi
500g fasole verde
1-2 cepe
1 ardei gras
1/4 telina
apa
sare, patrunjel tocat

Preparare:
Toate legumele si curata si se spala bine.
Cartofii se taie cubulete, morcovul se rade si se pun la fiert alaturi de fasolea verde.

Separat se pun la fiert in putina apa ceapa, ardeiul si telina. Cand acestea devin moi se opreste focul si, folosind blenderul de mana, se fac pasta. Aceasta se toarna in oala peste restul legumelor. Eu am facut asta pentru ca nu imi place sa gasesc in ciorba bucati de ceapa, ardei sau telina. Totodata, pasandu-le ciorba va fi putin mai densa.

Cand toate legumele sunt fierte se adauga parunjelul, se sareaza dupa gust si ... gata!

Meniul lunii

Dupa cum am spus in reteta de Tort de toamna, de ziua mea mi-am dorit un tort care sa inspire anotimpul curent. Am ales acest lucru pentru ca imi place sa consum legumele si fructele de sezon, atunci cand sunt cele mai aromate si sanatoase. 

De aceea pornesc intr-un proiect pe care eu l-am numit "Meniul lunii" si care nu este altceva decat un mod de a promova aceasta idee. In fiecare luna voi posta cate o reteta de ciorba sau supa, un fel de mancare si un desert, profitand cat mai mult de legumele si fructele de sezon. 

Supa de ceapa

Imi place toamna. Imi plac in special acele zile cu soare bland si frunze aramii care plutesc usor la fiecare adiere de vant. Insa vin si unele racoroase, in care norii parca nu mai vor sa plece si se scutura incet, plictisiti si ei de atmosfera creata. Intr-o astfel de zi posomorata va recomad sa savurati o supa calda de ceapa, numai buna sa va incalzeasca sufletul.

Ingrediente:

25g unt

o lingura zahar

o lingura faina

500g ceapa

2l apa

sare, piper, foi de dafin

branza

crutoane

Preparare:

Ceapa se curata si se taie julien.

Vom incepe prin a topi untul in care sa pune zaharul, iar cand acesta s-a topit se adauga ceapa taiata julien. Se prajeste timp de 15 minute, pana devine moale si incepe sa se caramelizeze.

In acest moment se adauga faina si se mai lasa un minut, dupa care se adauga apa (sau dupa caz, supa). Se lasa sa fiarba la foc mic jumatate de ora.

Daca vreti sa fie mai densa si cu mai putine bucati de ceapa, luati blenderul de mana si pasati o parte din ceapa. Se adauga 2-3 foi de dafin, piper si sare dupa gust si se mai lasa la fiert 2-3 minute.

Se serveste cu bucati de branza (cat mai iute) si crutoane.

Pofta buna!

Tort de toamna

In acest an am vrut de ziua mea un tort care sa inspire anotimpul in care ne aflam, si anume toamna. Pe acest criteriu am ales ingredientele pe care trebuia neaparat sa le contina: nuci sau alune, mere, pere, prune, stuguri. Astfel a luat nastere acest tort de toamna, cu un blat pufos cu alune, doua mousse-uri aromate (de mere si pere) si doua jeleuri delicioase (de prune si struguri).

Blat:

Ingrediente:

100g alune sau nuci prajite (pot fi si amestecate, eu am folosit doar alune)

2 oua

80g zahar

2 plicuri zahar vanilat

100g unt

50g faina

Preparare:

Prima data se separa ouale, iar galbenusurile se mixeaza 7-8 minute cu zaharul si cele doua plicuri de zahar vanilat. Intre timp unul se lasa 1 minut in cuptorul cu microunde pentru a se topi si se adauga amestecului, alaturi de faina si alunele macinate.

Separat se bat bine albusurile si se incorporeaza din cat mai putine miscari.

Se pune compozitia in tava de copt (de preferinta cu cerc detasabil) si se da la cuptor.

Cam asa arata blatul rezultat.

Daca vi se pare tare mic blatul meu, este din cazua ca am ales sa fac tortul intr-o tava cu diametrul de 16 cm (jumatate de portie). 

Dupa ce blatul s-a racit l-am pus din nou in tava pe care am prelungit-o folosind hartie "tapetata" cu folie alimentara pentru igiena si pentru a fi mai usor de indepartat. Un proces destul de migalos dar important, daca tava nu este suficient de inalta.

Mousse de mere

Ingrediente:

3-4 mere

apa

zahar

150 ml frisca

1 lingurita agar-agar (sau gelatina)

Preparare:

Se curata merele de coaja, se taie cubulete (lasand deoparte jumatate de mar) si se pun intr-un vas pe foc, cu apa cat sa le acopere. In cazul in care nu vi se par suficient de dulci, se poate adauga si putin zahar.

Dupa aproximativ 15 minute, cand merele sunt fierte, este momentul se se ia de pe foc si sa fie facute pasta folosind blenderul de mana. Se adauga pudra de agar-agar si se pune inapoi de foc pentru 2-3 minute.

Dupa ce sosul de mere a ajuns la temperatura camerei se incorporeaza frisca batuta si jumatatea de mar taiata in bucatele foarte mici.

Mousse-ul rezultat se toarna peste blat si se da la frigider.

Jeleu de prune

Ingrediente:

300g prune fara samburi

apa

zahar

1 lingurita agar-agar

Preparare:

Prunele se pun intr-o cratita, se adauga apa cat sa le acopere (si zahar daca este nevoie) si se fierb pentru 15 minute. Apoi se fac pasta folosind blenderul de mana si se adauga pudra de agar-agar, dupa care se mai fierb 2 minute.

Se toarna peste mousse-ul de mere, si pune inapoi in frigider.

Mousse de pere 

Ingrediente:

4 -5 pere

apa

zahar

150 ml frisca

1 lingurita agar-agar

Preparare:

Perele se curata de coaja, una se lasa deoparte, iar celelalte se pun la fier cu apa cat sa le acopere si putin zahar daca este nevoie. Cand au devenit moi se fac pasta folosind blenderul de mana, se adauga pudra de agar-agar si se pun inapoi pe foc pentru 2-3 minute.

Se lasa sa se raceasca, timp in care para ramasa se taie in bucatele foarte mici si frisca se bate. Acestea se adauga sosului de pere cand acesta ajunge la temperatura camerei.

Apoi se toarna peste jeleul de prune, si se da din nou la rece.

Jeleu de struguri

Ingrediente:

600g struguri aromati

apa

zahar

1 lingurita de agar-agar

Preparare:

Se culeg boabele de pe ciorchine si se spala, apoi se acopera cu apa si se zdrobesc, urmand ca apoi sa fie lasati la fiert aproximativ un sfert de ora, pand cand devin foarte moi. Se lasa putin la racit, apoi se strecoara de samburi si coji. 

In zeama rezultata se adauga pudra de agar-agar si zahar dupa gust, si se fierbe 2-3 minute. Se lasa la temperat si apoi se toarna peste mousse-ul pe pere.

Tortul se lasa in frigider peste noapte. In ziua urmatoare se desface cu grija si se orneaza dupa preferinte.

Eu am ales sa am un cosulet cu fructe parfumate de toamna, impodobit cu trandafiri.

Inghetata de lavanda

Trebuie sa recunosc ca sunt innebunita de lavanda. Imi place atat mirosul cat si gustul ei. Si cum inca temperaturile sunt ridicate, ce poate fi  mai bun decat o inghetata de lavanda? Am preferat sa nu folosesc oua, smantana sau zahar, asa ca le-am inlocuit cu banane.

Ingrediente:

150 ml lapte

1 lingurita lavanda

2 banane bine coapte

Preparare:

Se amesteca laptele cu lavanda si se pune pe foc pana ajunge la punctul de fierbere. Apoi focul se stinge, iar laptele se acopera cu o farfurie si se lasa peste noapte sa ia din aroma lavandei.

A doua zi se paseasza bine cele doua banane si se amesteca cu laptele strecurat. Se da la congelator si se amesteca din jumatate in jumatate de ora pentru a evita formarea cristalelor de gheata (asta daca aveti rabdarea necesara). In cazul in care doriti sa puneti inghetata in forme asteptati sa inceapa sa inghete si atunci mutati-o.
Inghetata va fi dulce datorita bananei cu o aroma discreta de lavanda.

  

Sarea din bucate

Cu totii stim celebrul basm al lui Petre Ispirescu in care fata cea mica ii spune imaparatului ca il iubeste "ca sarea in bucate". Aceasta afirmatie poate parea bizara la inceput, insa un graunde de sare poate face diferenta dintre o mancare buna si una fara gust. Nu degeaba sarea era extrem de pretuita in vechime, ostasii imperiului roman fiind adesea platiti in sare (in latina sal, salis). Aceasta forma de remuneratie a determinat formarea cuvantului folosit in prezent, "salariu" (in latina salarium).

Sarea este un element indispensabil vietii fiziologice, un medicament extraordinar (este unul dintre cele mai vechi remedii din lume) si nu in ultimul rand un conservant alimentar eficient.

In acest moment am putea crede ca sarea nu prezinta nici un pericol pentru sanatatea noastra. Si totusi...?

Sarea noastra cea de toate zilele

In primul rand, sarea folosita in trecut era naturala. Asta inseamna ca venea omul acasa cu drobul de sare extas din mina, iar cand avea nevoie sa il foloseasca zgrobea bulgarele sau il pisa manual. In prezent acest proces este facut de catre altii si noi cumparam sarea gata macinata, dar si mult mai procesata decat ne-am dori. Daca in mod normal in afara de clorura de sodiu (NaCl) ea mai contine peste 80 de minerale si oligoelemente, in urma proceselor chimice saraceste aproape complet.

Sarea comercializata in ziua de astazi in toate supermaketurile contine totusi un oligoelement, iodul. De ce? Pentru ca s-a stabilit prin ordonanta de guvern (HG 568 din 2002) ca toata sarea comercializata in Romania sa fie iodata, pentru a reduce numarul bolnavilor de hipotiroidie. Ceea ce nu au luat ei in calcul este tratatul lui Harrison dupa care invata toti medicii din SUA la rezientiat si care la pagina 2143 afirma ca "din cele 18 cazuri posibile de hipotiroidie, unul singur este cauzat de deficitul de iod". Lipsa acestui oligoelement ar putea fi remediata prin consumul mai mare de nuci, spanac, ceapa, sfecla rosie, morcovi, cartofi, mere sau struguri, alimente bogate in iod.

Desi se pare ca tiroida elimina iodul in exces, nu cred sa fie doar coincidenta dublarea numarului bolnavilor de hipotiroidie si a cancerului de tiroida. O tentativa de iodare partiala a sarii a fost aplicata in regiuni din Anglia, Zair, Argentina sau Australia, dar procesul a fost intrerupt imediat din cauza cresterii ingrijoratoare a numarului cazurilor de hipotiroidie, hipertiroidie (inclusiv Basedow), cancer tiroidian, precum si a persoanelor alergice la iod.

Ce e si mai trist este adaugarea unor antiaglomerante cu scopul de a evita formarea bulgarasilor de sare (nu stiu de ce existenta lor ar fi atat de rea pentru ca pana la urma este ceva perfect normal). Acestea sunt E535(ferocianura de sodiu) si E536(ferocianura de potasiu). Primul din ele, E535, odata ajuns la punctul de fierbere se descompune in CIANURA(da, aia de la Rosia Montana de care toti se leaga, noi o consumam constant in toate mancarurile sarate care depasesc 100 de grade Celsius) si hidrogen. Iar E536 se descompune in cianura de potasiu si clorura de fier. Desi ni se spune ca este doar "putin toxica", oare de ce folosirea ei in alimentatie a fost interzisa prin lege in Anglia si America?

Sarea si dependenta

Si poate nu ar fi o problema asa de mare daca nu am folosi prea multa sare. Organizatia Mondiala a Sanatatii ne sfatuieste sa consumam 5 grame de sare pe zi, insa un roman ingereaza in medie 11 grame, adica mai bine de dublul cantitatii recomandate. Din acesta cauza Romania se situeaza pe primele locuri intr-un top european al imbolnavirilor, cu peste 3 milioane de cazuri de boli cardiovasculare.

O explicatie a consumului ridicat de sare poate fi faptul ca aceasta pare sa dea dependenta. In urma unui studiu a unor oameni de stiinta din Australia, s-a descoperit ca medicamentele care dau dependenta ataca aceiasi nervi si conexiuni neuronale din creier care slujesc instinctul de pofta de sare. Astfel, blocarea cailor responsabile dependentei de droguri intetactioneaza si cu pofta de sare.

Ca sfaturi de final, recomand un consum moderat de sare si cumpararea uneia cat mai naturala, care sa contina cat mai multe minerale si oligoelemente si cat mai putine adausuri.